Rezultatele 1 - 25 din 44 pentru "venituri suplimentare"

Guvernul vrea să modifice Legea offshore pentru a putea folosi sumele încasate din impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze naturale din perimetre offshore din Marea Neagră și din perimetre onshore de mare adâncime și la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru diferența dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate clienților finali.

Noua Lege offshore a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Legea offshore a fost votată în Parlament, ca decizie finală, actul normativ urmând să fie trimis acum spre promulgare președintelui.

Deputații din coaliția de guvernare au introdus un amendament la proiectul de modificare a Legii offshore, potrivit căruia Guvernul va putea impune restricții temporare atât de preț, cât și de vânzare pentru producția internă de gaze naturale din Marea Neagră, dar și din perimetre onshore de adâncime, în scopul asigurării consumului populației și CET-urilor care livrează agent termic sistemelor centralizate de încălzire, dar și pentru ca România să poată ajuta la nevoie alte state din UE, în cazul în care acestea s-ar confrunta cu crize de aprovizionare cu gaze.

Menținerea supraimpozitării expune statul român la riscul declanșării unei proceduri internaționale de arbitraj de către operatorul perimetrului Midia, cel mai avansat proiect de extracție de gaze din Marea Neagră, compania americană Black Sea Oil&Gas (BSOG), care estimează că va demara producția la jumătatea anului.

Banii încasați la bugetul de stat sub formă de supraimpozit și redevențe de la producătorii de gaze naturale din perimetrele offshore ale sectorului românesc al Mării Negre ar urma să fie distribuiți către conturile individuale ale cetățenilor români la fonduri de pensii private obligatorii (pilonul II), existente sau nou-create, oarecum pe model norvegian.

Proiectul de modificare a Legii privind operațiunile petroliere offshore asumat de actuala coaliție de guvernare și aflat pe circuitul parlamentar în procedură de urgență conține o prevedere care riscă să contravină Constituției, potrivit avizului favorabil cu observații al Consiliului Legislativ asupra draftului de act normativ.

Investitorii în proiecte offshore de exploatare de țiței și gaze încheie contracte (sau cel puțin precontracte) de vânzare a hidrocarburilor ce urmează a fi extrase cu mult timp înainte de demararea efectivă a producției, pe care le depun ca garanții pentru a obține bani de investiții de la bănci și alte instituții financiare.

Rata efectivă de impozitare a veniturilor obținute din vânzarea producției de gaze naturale din zăcămintele offshore aflate în exploatare în sectorul românesc al Mării Negre a fost per total de 51% anul trecut și a urcat la 78% în ultimul trimestru din 2021, ca urmare a majorării galopante a prețurilor la gaze pe piețele angro, se arată într-un studiu realizat de PwC România la comanda Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG).

În prezent, legea prevede că, în perioada 1 noiembrie 2021 – 30 martie 2022, "venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferența dintre prețul mediu lunar de vânzare al energiei electrice și prețul de 450 lei/MWh se impozitează cu 80%", fiind exceptați de la acest impozit producătorii din surse fosile, inclusiv cogenerare.

Printre factorii care intră în calculul acestui reper de preț se numără și evaluarea obligațiilor fiscale asupra posibilei producții viitoare de gaze din Neptun Deep, pe baza proiectului de modificare a Legii offshore anunțat ca pregătit de către Guvern, dar nefăcut încă public, prin care se intenționează reducerea poverii impozitării.

Plenul Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat prin vot majoritar propunerea Comisiei de Industrii și Servicii de introducere în Legea energiei a unei taxe asupra veniturilor suplimentare ale furnizorilor de gaze rezultate din liberalizarea pieței, respectiv pe diferența dintre plafonul de 68 lei/MWh la achiziția de la producători a gazelor destinate populației și CET-urilor, care va fi eliminat de la 1 iulie, și prețul de achiziție din piață, care în prezent este mult sub acest nivel, idee anunțată public anterior de către președintele Comisiei, Iulian Iancu (PSD).

Plenul Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, a decis prin vot maasupra propunerii Comisiei de Industrii și Servicii de introducere în Legea energiei a unei taxe asupra veniturilor suplimentare ale furnizorilor de gaze rezultate din liberalizarea pieței, respectiv pe diferența dintre plafonul de 68 lei/MWh la achiziția de la producători a gazelor destinate populației și CET-urilor, care va fi eliminat de la 1 iulie, și prețul de achiziție din piață, care în prezent este mult sub acest nivel, idee anunțată public deja de către președintele Comisiei, Iulian Iancu (PSD).

Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a declarat la o conferință pe teme energetice că este posibil ca gazele pentru populație să nu se ieftinească de la 1 iulie, odată cu liberalizarea prețurilor, însă i-a avertizat pe principalii furnizori, Engie și E.ON, că Guvernul are pârghiile necesare pentru a face ca acest lucru să se întâmple. Prezent la același eveniment, fostul șef al lui Popescu din cadrul Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, social-democratul Iulian Iancu, a spus că a declarat că în Comisie a fost aprobat un amendament la Legea energiei, care prevede introducerea unei taxe asupra veniturilor furnizorilor, respectiv pe diferența dintre plafonul de 68 lei/MWh la achiziția de la producători care va fi eliminată de la 1 iulie și prețul de achiziție din piață, care în prezent este mult sub acest nivel.

Profitul net al producătorului de gaze naturale controlat de stat Romgaz a crescut cu 5,5% în primul trimestru din 2020, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 571,9 milioane lei, cu toate că producția de gaze a companiei s-a redus cu 4,7%, veniturile din vânzarea acestora au scăzut cu peste 18%, iar cifra de afaceri per total – cu mai mult de 16%.

Guvernul estimează că va încasa cu peste 260 milioane lei în plus față de prevederile bugetare inițiale din impozitul pe veniturile suplimentare obținute de producătorii interni ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, reiese din proiectul de ordonanță de aprobare a rectificării bugetare.

Impunerea de către Guvern, din 2013, a unui impozit pe veniturile suplimentare obținute de producătorii români de gaze ca urmare a dereglementării prețurilor în acest sector a favorizat importurile de gaze rusești, arată Curtea de Conturi, în sinteza unui raport de audit al performanței pieței de gaze naturale din România, analizat de Profit.ro.

Statul român ar putea încasa anul viitor pentru fiecare MWh de gaz comercializat în România sume mai mari cu 38% din impozitul pe veniturile din liberalizarea prețului gazelor, guvernul intenționând să majoreze impozitarea respectivului domeniu. Astfel, companiile producătoare de gaze ar putea plăti, începând cu 1 ianuarie, un impozit special din veniturile suplimentare obținute din liberalizarea prețului gazelor mai mare, cotele de impozitare urmând a ajunge și peste 90%, în loc de 60-80% în prezent.

Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) spune că eventuala adoptare a măsurilor de înăsprire a fiscalității suportate de producătorii de gaze naturale discutate în Comisia de Industrii a Camerei Deputaților și prezentate de Profit.ro aici ar fi neconstituțională, ar scumpi gazele la consumatori, ar reduce veniturile bugetare, ar descuraja investițiile în explorare și exploarare și ar afecta securitatea energetică a țării.

În plus, rectificarea bugetară prevede compensarea parțială a minusurilor mari de încasări din TVA și accize, de peste 3 miliarde lei, cu încasări suplimentare din dividende de la companii de stat, în special energetice, estimate la aproape 2 miliarde lei.

Cel mai probabil, potențialii cumpărători de capacitate au încetat unilateral contractele de rezervare cu Transgaz ca urmare a incertitudinii generate de neluarea deciziei finale de investiție în proiect, determinată de adoptarea cu întârziere și într-o formă nemulțumitoare pentru petroliști a Legii offshore.

Legea offshore a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis și urmează să intre în vigoare. Potrivit calculelor, statul ar încasa, pe toată perioada de exploatare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, circa 35% din totalul veniturilor rezultate din vânzarea acestor gaze, respectiv 13,52 miliarde dolari, iar companiile petroliere - 18,18 miliarde dolari, adică 65%. În această ultimă variantă, limita maximă a deductibilității investițiilor companiilor este de 30% din impozitul pe veniturile suplimentare datorat.

Clauza a fost reintrodusă în lege de plenul Camerei Deputaților la propunerea PNL și a fost sprijinită și de ALDE, UDMR și grupul minorităților naționale. PSD s-a opus inițial, însă, în cele din urmă, a cedat. Noi detalii vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință organizată cu sprijinul Exxon Mobil, care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu.

Comisiile reunite de Industrii, Buget și Administrație ale Camerei Deputaților au aprobat astăzi prin vot raportul de specialitate asupra proiectului Legii offshore menținând amendamentele votate la precedenta ședință a acestora, din 2 octombrie, în ceea ce privește regimul fiscal al exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, care prevăd, spre nemulțumirea companiilor petroliere, majorarea semnificativă a supraimpozitării, eliminarea înghețării fiscalității pe durata acordurilor petroliere și reducerea deductibilității investițiilor.

Comisiile reunite de Industrii, Buget și Administrație ale Camerei Deputaților au aprobat astăzi prin vot raportul de specialitate asupra proiectului Legii offshore menținând amendamentele votate la precedenta ședință a acestora, din 2 octombrie, în ceea ce privește regimul fiscal al exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, care prevăd, spre nemulțumirea companiilor petroliere, majorarea semnificativă a supraimpozitării, eliminarea înghețării fiscalității pe durata acordurilor petroliere și reducerea deductibilității investițiilor.